La lupta cu sticlele

După ce v-am povestit ce-a făcut colegul meu de cameră di la Vaslui la cursul festiv, a venit momentul să vă povestesc şi ce-a făcut la banchet!

Seara, înainte de banchet, după ce s-a îmbrăcat ca un gigoloi şi s-a dat cu 2 chile de parfum, şi-a dat seama că nu are nod la cravată, că nici nu ştie să facă nod la cravată, eu nici atât, dar şi-a băgat piciorul în el nod şi cravata în buzunar şi s-a dus a plecat la petrecere cu Dacia din dotare!

S-a întors relativ repede, adică na cel puţin aşa mi s-a părut mie care am mai şi dormit între timp câteva ore ce-i drept! De fapt era ora 5 şi un sfert când am auzit că descuia uşa, şi apoi îl aud cum îmi spuse încet: “Colegu’ hai de mă ajută să aduc ceva de la maşină..”

Când l-am întrebat de ce a venit aşa devreme, mi-a răspuns că la construcţii nu prea sunt fete, deci nimic pe la banchet de agăţat, aşa că toată noaptea a cărat la maşină şi a mâncat portia lui si a unui coleg care a baut pana a adormit!

Eu gândindu-mă că are vreun PET de bere m-a ridicat din pat şi am mers cu el la maşină! Acolo am rămas mut când a deschis portbagajul, era plin, omul ciordise o grămadă de băutură ce avea să fie savurată mai târziu!

Am cărat-o noi în cameră sacoşele cu sticle, după care a mai chemat colegul câţiva colegi de-ai săi ca să ne luptăm cu sticlele! S-a început cu vin  şi s-a continuat tot cu vin! Apoi s-a cam facut ora 7 şi bordul meu indica vreo 5-6 pahare când trebuia să merg la muncă, aşa că mi-am lăsat colegii de pahar şi-am tăiat-o spre autobuz!

Când m-am întors, pe la vreo 16 şi ceva, i-am găsit pe băieţi ca nişte învingători, care încă se mai luptau cu paharele şi cu sticlele! De fapt, doi dintre ei căzuseră în acest război, unul dormea cu capul pe masa, şi celălalt sforăia pe scaun!

Normal, m-am băgat şi eu jocul lor, care a mai ţinut încă vreo două ore bune, după care, ne-am luat somn fiecare prin camerele şi paturile sale!

Acum colegul nu ştie că eu am blog şi vă povestesc vouă cum a fost after-banchetul său, căci probabil dacă ar şti ar spune ca după banchetul meu să mă revanşez şi eu, şi nu băutura pe care aş împărţi-o cu el ar fi problema, ci că va trebui să mai aştepte ceva ani, apropo doar ştiţi şi voi că la ETC, sau ETTI m-ai nou, primi 7 ani sunt grei până ajungi în anul 3, şi apoi mai e şi anul 4!

Sursa foto: aici

Pe aceeasi tema:

1. Cursul festiv al colegului fu naşpa, deci naşpa Aşa cum am spus într-un articol anterior, m-am întors în...