E 1 Decembrie! E ziua naţională a României, adică ziua în care trebuie să te simţi mândru că eşti român, cică! Greşit, total greşit! Trebuie să te simţi mândru că eşti român în fiecare zi pentru că asta e ţara ta, cu bune şi rele!

Din păcate populaţia acestei ţări este formată din oameni mişto care îşi iubesc ţara şi frustraţi care au impresia că aici e iadul pe pământ! Din punctul meu de vedere, cei din a doua categorie pot pleca oricând, oricum ţara asta citeşte mai departe!

Zilele trecute m-am întâlnit cu un fost coleg de cămin cu care am stat câteva ore şi-am purtat nişte discuţii.

Pentru că era foarte aproape locul unde stau în prezent, am decis să mergem la Pizza House, o pizzerie căreia nu i-am mai călcat pragul, dar de la care mai făcuse comandă pentru acasă.

Ajunşi acolo, am putut observa foarte multă mizerie pe jos, şi mă refer la un praf de ciment sau ceva asemănător, aşa că am preferat împreună cu amicul meu să stăm pe terasă. Deşi aveau în meniu o listă de peste 10 sortimente de bere, fizic nu aveau decât două, şi citeste mai departe!

Nu am mai scris de mult timp pe cronicutza, pentru că nu am avut dispoziţia necesară, dar am s-o fac astăzi.

Zilele acestea m-am lovit la muncă de simpaticii domni profesori şi simpaticele doamne profesoare care doresc să îşi dea gradul didactic I în învăţământul mizerabil din România.

Vorbesc deci de profesori care erau la catedră şi cu 4-5 ani în  urmă când am terminat eu liceul şi se mai învăţa oleacă de carte măcar de treceai la BAC, chiar dacă în timpul liceului nu băgai la colţ de stradă etno, ci doar ţigări cu tutun.

Vorbesc, de asemenea, de profesori care i-au învăţat şi citeşte mai departe!

Nu m-am săturat să critic o tipă ce-şi arată păsărica pe Facebook, aşa că am mai scris un articol despre site-ul de socializare după care moare toată lumea.

(more…)

Am vrut să scriu un articol despre viaţa despre student. L-am trecut în rezervă. Îl voi scrie, nu ştiu când, dar îl voi scrie.

Între timp mi-a venit altă idee. Mă întreb dacă există oameni care să nu mintă. Probabil că nu, de fapt cu siguranţă NU. Şi eu mint, şi tu minţi, şi el/ea minte mai bine sau mai puţin bine. Dar cu siguranţă nu e bine. Niciodată nu vei ajunge foarte departe când minţi. Vei bate pasul pe loc.

Sunt momente când trebuie să recunoşti. Mereu e mai bine mai târziu decât deloc.

Trebuie să fii sincer, chiar dacă adevărul doare, şi doare chiar tare uneori. Oricum te vei scăpa peste o zi, o săptămână, o lună sau un an, sau poate chiar peste 10 ani. Aşa că mai bine spui din prima adevărul. Orice om greşeşte şi atunci e normal să fi iertat când minţi. Dar cu toate că poţi fi iertat o dată, de două ori, de..n ori, sigur nimeni nu va avea destulă răbdare să te ierte când minţi mereu.

Tu cât de des minţi? Dar de câte ori te dai de gol după aceea?

Nu merg zilnic la biserică, ba chiar nu merg nici săptămânal. Şi uneori nici măcar lunar! Însă trec foarte des prin faţa Mitropoliei Ortodoxe din Iaşi şi mai intru uneori să mai aprind o lumânare pentru tata. Nu ştiu cât efect o avea chestia asta asupra lui însă mă face să îmi amintesc  de timpurile pe care le-am petrecut împreună.

În fine, nu vreau să deviez discuţia în altă parte. De fiecare dată când intru pe poarta Mitropolii eşti asaltat de mulţi, foarte mulţi cerşetori. De ce? Pentru că Biserica Ortodoxă îi tolerează (cea Catolică mai puţin, dar voi avea articole şi despre asta).

Şi nu (more…)

Nu am negat niciodată că lucrez la un copycenter care intre timp a devenit şi tipografie digitală, şi probabil că în viitorul apropiat va avea şi o editură! Deşi sunt încă student şi banii pe care îi câştig de la locul de muncă îmi sunt suficienţi, mai intru uneori şi citesc mail-urile celor de la eJobs şi Bestjobs pentru a vedea ce se mai cere pe piaţă sau pentru a mă amuza!

Într-o zi când mă plictiseam foarte tare am aplicat un CV pentru un job de operator la o firmă concurentă, mai exact la cei de la Stef, şi surpriză, probabil că au văzut că aveam vreo 3 ani de experienţă, şi m-au sunat…m-au sunat după 6 luni să îmi spună că eu sunt omul pe care ei îl caută şi că vor să vin la un interviu.

Răspunsul meu a fost unul ironic. Acum stau şi mă gândesc dacă ei îşi cheamă candidaţii la interviu după jumătate de an cine pana mea e aşa de tâmpit să aştepte un loc de muncă atât timp!

Ai accepta să mergi la un interviu pentru un post la care ai aplicat acum 6 luni dacă ai şti sigur că nu ai fi plătit mai bine decât la actualul job?

Hai să dăm play mai întâi la melodia următoare:

Cassa Loco feat. George Hora – La Mall

Urăsc să merg prin mall-uri şi de asta nu o fac prea des! Totuşi uneori, forţat de unele împrejurări (Andreea, prieteni, rude, alţi indivizi) trebuie să ajung şi pe prin aceste locuri.

De exemplu, ultima oara cand am fost  prin Iulius Mall, am urcat până la ultimul etaj şi am mâncat ceva de la McDonald’s! Bineînţeles că am găsit foarte greu o masă, dar şi când am găsit-o am nimerit lângă un stol de ciori!

După cum vă puteţi da seama, au lăsat o mizerie de nedescris, probabil crezându-se la ei în cort sau în palatele de la Ciorea Ciurea. Unde mai pui că tiganii aia mai mici au început să dea foc la paharele de cola, să înjure sau să scuipe pe mese!

Şi când mă gândesc că mai sunt şi oameni care vor să îi integreze aceste specimene în societate! Mai bine nu..!

P.S. Feli nu am scris că m-am întâlnit cu tine !

Am participat împreună cu Răzvan la o serie de interviuri pentru Zoom si am avut deosebita (ne)placere să văd că foarte mulţi absolvenţi de facultate  care ar vrea să lucreze cu noi, deşi nu ştiu mai nimic din ce facem noi, au pretenţii să fie plătiţi cu salarii de absolventi!

Să fim sinceri, cu ce mă ajută pe mine sau pe colegii mei că tu ai terminat Finanţe-Bănci ca să ai pretenţii să câştigi o sumă pe care poate alţii o câştigă după 3-4 ani de muncă la o bancă? Păi ce ai făcut facultatea de copiatoare? Ghinion, nu există o astfel de facultate! Aaa, dar stai, tu ai un atuu, stii diferenţa dintre un document pdf si unul word! Ală pdf e mai roşu, ai dreptate!

Sau cum să spui că tu ştii Corel Draw că doar ai făcut nişte tabele în programul ăsta! E adevărat că se pot face tabele, dar pentru ce? Numai contează, e bine că nu mi-ai spus că e mai verde decît Photoshopul!

Sau oare cum e să fii vânzătoare într-un chioşc şi să vrei să lucrezi într-un copycenter, sau mă rog într-o tipografie digitală, pentru ca Zoom-ul a avansat, fără să ştii ce înseamnă cuvântul listare! Fetiţo mai bine rămâi la vândut eugenii la prăvălia de la colţ de stradă!

Nu, vreau să fiu rău, dar cred că cei care aplică la un job ar trebui să fie mai atenţi, să se gândească mai bine înainte că salariu dorit de sute de euro este prea mare dacă nu ştiu să facă nimic!

Click pe play mai întâi!

Da, mi-e dor de mulţi  şi de multe, dar în primul rând mi-e dor de tata, mi-e dor să vorbesc cu el şi să-l văd! Poate şi lui e dor de mine, dar nu-mi poate spune! Viaţa e aşa parşivă  de m-a lăsat fără el!

Mi-e dor de alte vremuri în care aveam mai mult timp liber, dar timpul a trecut şi  distracţia atrecut în planul 2, 3…100! Mi-e dor să îmi iau câinele şi să plec de nebun pe câmpurile înverzite ca să uit de aglomeraţia oraşului!

Poate că mi-e dor de-o bere pe care s-o beau cu prieteni pe care nu i-am mai vazut de mult! Mi-e dor de competiţie, mi-e dor să fiu în vârf, că doar acolo vreau să cred că îmi e locul! Şi chiar mi-e dor şi de colegii de liceu! Ba chiar şi de profesori!

Mi-e dor să merg la meci, să simt alături de alţii bucuria unui gol sau suferinţa unei înfrângeri! Dar lasă că am să merg când începe sezonul următor!

Mi-e dor de iarnă, dar parcă îmi place vara, abia aştept să vină toamna şi îmi pare rău că tocmai a trecut primăvara!

Mi-e dor de cam tot timpul ce-a trecut de 22 de ani, însă nu pot face nimic să îl dau înapoi. Poţi doar să ridici capul sus şi să mergi mai departe sau să îl ţii jos şi vei rămâne jos mereu!

Ti-e de ce ţi-e dor?

Nu am fost niciodată un visător, dar  dacă nu ai amintiri, nu trăieşti!