Nu am negat niciodată că lucrez la un copycenter care intre timp a devenit şi tipografie digitală, şi probabil că în viitorul apropiat va avea şi o editură! Deşi sunt încă student şi banii pe care îi câştig de la locul de muncă îmi sunt suficienţi, mai intru uneori şi citesc mail-urile celor de la eJobs şi Bestjobs pentru a vedea ce se mai cere pe piaţă sau pentru a mă amuza!

Într-o zi când mă plictiseam foarte tare am aplicat un CV pentru un job de operator la o firmă concurentă, mai exact la cei de la Stef, şi surpriză, probabil că au văzut că aveam vreo 3 ani de experienţă, şi m-au sunat…m-au sunat după 6 luni să îmi spună că eu sunt omul pe care ei îl caută şi că vor să vin la un interviu.

Răspunsul meu a fost unul ironic. Acum stau şi mă gândesc dacă ei îşi cheamă candidaţii la interviu după jumătate de an cine pana mea e aşa de tâmpit să aştepte un loc de muncă atât timp!

Ai accepta să mergi la un interviu pentru un post la care ai aplicat acum 6 luni dacă ai şti sigur că nu ai fi plătit mai bine decât la actualul job?

Acum câteva zile când eram pe la facultate, ştiu toată lumea se miră că mai ajung şi eu prin acest loc sfânt, am mers la un magazin din zonă unde aveau un automat de cafea! Cafea buna, beau de prin anul I de acolo!

Îi dau vânzătoarei suma de 5lei pentru ca ea să îmi dea înapoi una bucata fisă pentru automat în valoare de 1,2lei+3,5lei+o caramică Sugus (pe care eu nu o cerusem)! În fine, nu am mai comentat! Următorul client era chiar un coleg de facultate, care dorea să îşi cumpere ţigări şi care avea în dotare 109lei,  vânzătoarea i-a spus că nu are să îi dea rest! Dar poate se gândea să îi dea caramele Sugus de rest!

Colegul mi-a cerut să îi împrumut 1,3lei pentru a-şi lua ţigări până la urmă, iar eu, generos de mama focului i-am dat un leu+caramica Sugus!

Vânzătoare îi spune că îi mai trebuie 10bani, că doar caramica e 20 de bani şi că ea nu e obligată să primească caramica înapoi! Dar eu sunt obligat să iau un produs pe care nu-l doresc în loc de rest?

Toată povestioara asta s-a petrecut probabil într-un minut, timp în care eu nici nu îmi ridicasem caramica de lângă casa de marcat, deci nu am luat-o şi am băgat-o în gură şi apoi i-am dat-o să şi-o bage în nas!

Recunosc că în trecut am criticat ideea de festival studenţesc, spunând un student nu are nevoie de un festival ca să se poată distra! Acum am revenit la sentimente mai bune faţă de festivalurile studenţeşti şi am cam ieşit din fiecare seară la concertele organizate la FestudIS!

Ce mi-a placut! Mi-a placut că s-au chemat trupe autohtone care sunt în creştere şi care peste ceva vreme, nu prea multă, vor cam rupe gura târgului în toată ţara şi nu numai!

Ce nu mi-a plăcut! Şi aici ar fi mai multe de spus! Nu mi-a plăcut că a participat nu-ştiu-ce organizaţie a ţiganilor! Şă fim sinceri , ce pana mea să caute ăia la un festival studenţesc? Dacă se continuă cu participarea a astfel de organizaţii probabil că la anul vom avea concert de manele, cu Salam şi Guţă!  Ca să nu mai spun că în toate serile era plin de puradei pe acolo care căutau şi ei ceva buzunare la care să lucreze!

Nu mi s-a părut corect să participe nici o organizaţie de a vecini de peste Prut! Să mă iertaţi, dar noi mergem la ei ca să participăm la aşa ceva?

Şi încă una! De ce nu a fost adusă nici o trupă mare din ţară? Poate ar fi fost nevoie şi de un concert mai mare! De exemplu anul trecut mi-a placut Geo da Silva!

Recunosc, nu am participat la alte evenimente ale festivalului, deşi am vrut să merg la Serile Filmului Românesc!

Eram în anul 2 sau chiar 3, de fapt eram în perioada restanţelor din septembrie dintre cei doi ani de studiu, când am auzit un dialog foarte interesant între un profesor de-al meu şi un student de prin anul 4 care dăduse de mai multe ori examen la una dintre disciplinei profului şi de fiecare dată picase!

Dialogul ăsta mi-a rămas în minte şi m-am gândit că replica profului e prea tare!

…

Profesorul: iXulescu 4

Studentul: Domn’ profesor când aş mai putea da examenul ăsta?

Profesorul: Tu ce crezi? Când poţi veni?

Studentul: … Aş putea veni şi mâine?

Profesorul: Păi domnule student eu aş putea da examen în fiecare zi, dar tu poţi învăţa măcar o dată!

…

Cu aceste cuvinte, profesorul i-a cam închis gura studentului şi am auzit că în următoarea dată când a dat această restanţă, tipul a învăţat ceva mai mult şi a reuşit să obţină o notă de trecere!

Crezi că profesorii îi pică pe studenţi după bunul lor plac sau după cum învaţă?

Pentru orice student ce-a mai neaşteptată perioadă este sesiunea! Dar pe cât de neaşteptată, pe atât de repede trece, toţi ştim doar că cele mai tari chefuri se trag în aceste 2-3 săptămâni!

Pregătirea unui examen de obicei începe cu prima zi de sesiune, sau cu prima zi după examenul anterior! Să luăm un exemplu mai concret şi să zicem că avem la dispoziţie 4 zile, iar în a cincea…bang… examen.

Prima zi. Te trezeşti dis-de-dimineaţă, pe la 12:30 cu un mare chef de învăţat, dar după ce mănânci ceva şi când te gandeşti că n-ai intrat pe net deloc, mai amâni faza cu învăţatul cel puţin  până pe la 7-8 seara! Bineînţeles că nici atunci nu te vei apuca, îţi vei spune: “Păi doar nu am să mă apuc din prima zi, azi mă relaxez puţin şi de mâine mă bag la învăţat!”. Ziua se încheie cu câteva câteva PET-uri de bere aruncate pe jos, care tocmai au fost devorate cu ajutorul unor colegi de facultate, eventual de cămin că şi ei e oameni! Bonus pachete de ţigări, goale, tot aruncate!Eventual, narghilea!

A doua zi. Te trezeşti cu o mare durere de cap, posibil mahmureală de aseară! Nu te poţi apuca de învăţat în stadiul ăsta, aşa că te apuci să cauţi ceva rămăşiţe de bere din ziua precedentă, şi faci cu ocazia şi curăţenie! Până când se lasă seara, te mai odihneşti puţin! O dată cu lăsarea serii, te sună un prieten şi îţi propune să ieşi la o bilă un biliard! Accepţi, că doar nu eşti prost crescut şi mai ales nu dai tacul pe curs! (more…)

Aflându-mă cu ceva timp în urmă la un suc cu nişte prieteni şi deschizând la un moment dat subiectul de discuţie despre plecarea într-o altă ţară (nu vizitarea, ci chiar eventual mutarea definitivă), am putut vedea că părerile prietenilor mei erau împărţite!

Eu am spus că aş cam pleca orice ţară civilizată, în care se poate trăi decent, dar nu prea sunt de acord cu românii care pleacă să-şi rupă oasele pentru temelia altuia sau pentru şters boşorogi la c*r, mai ales dacă e vorba şi de bani puţini!

Unul dintre partenerii de suc, care a terminat Facultatea de Construcţii şi care a spus că a refuzat o ofertă de muncă ca inginer constructor în Germania, şi-a motivat refuzul pentru un lucru foarte simplu: nemţii sunt nişte oameni foarte muncitori, poate prea muncitori, au şi câte două joburi şi mai vor să mai lucreze şi acasă, iar lui nu i-ar place un stil de viaţă de acest fel şi în plus femeile din Germania nu i se par prea frumoase! Aşa că el a decis că mai bine munceşte pe mai puţini bani în România, dar şi depunând mai puţină muncă!

(more…)

Mergând cu unul din autobuzele RATP zilele astea, am asistat la o scenă foarte enteresantă.

Totul era la fel ca în fiecare zi, chiar banal, până când la un moment dat în faţa autobuzului apare o fată care probabil avea în cap doar Tokyo Hotel, ca să nu spun că era emo, s-a băgat în faţa autobuzului  şi bineînţeles că şoferul a frânat brusc (ca să nu aibă Ciprian şi punctul 6. aici probabil ) ca să evite o nouă nenorocire, că parcă nu au cam fost destule legate de accidente în ultima săptămâna  în Iaşi şi/sau împrejurări!

Frâna care a fost destul de bruscă nu a picat prea bine pentru două cocoane care în loc să se ţină făceau orice altceva şi erau să se ducă în bot! Normal că tot ele, pardon, domniile lor au sărit cu gura:

“Ai să dai sama domle! Lasă că depunem noi cerere la poliţie! Undi ti uiţi?”

Chiar nu le înţeleg pe femeile astea! (more…)

Începând de astăzi, am zis, POT să fac mai mult, POT să muncesc mai mult pentru mine şi pentru cei dragi, POT să mă gândesc mai mult la ce vreau să fac pe viitor, POT să spun că nu regret mai nimic din ce am făcut în trecut, POT să recunosc că am restanţe la facultate (oricum nu am spus niciodată că sunt integralist), POT să spun că voi reuşi tot ce  vreau să fac (mă poate opri cineva să spun asta? Cine?)!

Chiar dacă nu sunt ca alţii care se laudă că le merge bine la facultate, că au luat toate examenele, că sunt integralişti, că sunt buni, eu POT spune că deşi am restanţe (am mai spus încă o dată) că nu mă plâng ca ei tot timpul anului că e greu la facultate, că profesorii sunt răi, că sunt severi, că sunt gata oricând să te pună să refaci un laborator! Şi (more…)

După aproape un an, în care am locuit doar teoretic în campusul Tudor Vladimirescu, şi practic prin alte zone ale Iaşilui în care predominau alte „tipuri” de oameni, bătrâni în Podul Roş şi ciori ţigani în Tătăraşi, am revenit printre studenţi!

Şi unde îi este mai bine unui student dacă nu într-un cămin studenţesc, locuind cu alţi studenţi sau de ce nu, studente, că doar e democraţie şi în asta ! Şi dacă vorbim despre campusurile universitare sigur putem spune că Tudorul este pe primul loc pentru că poate găzdui pănă la vreo 10000 de studenţi, pentru că şi pe soare şi pe ploaie, de dimineaţă până a doua zi dimineaţă, terasele sunt pline, pentru că petrecerile şi băutele se ţin lanţ, pentru că sunt o „gaşcă” de baruri, shaormării şi alte buticuri, plus mall-ul Iulius, pentru că poţi copia un film de pe reţea din campus fără să de intereseze dacă poliţia e prin zonă şi tu faci furăciune, bonus ai viteza foarte bună, pentru că pot dormi şi şapte într-o cameră de doi, vă jur, pentru că Counter-ul merge ca uns, pentru că… pot să spun multe lucruri despre aces campus, dar am să mă opresc aici!

Dacă am tot spus multe bune, sau cel puţin aşa cred eu că sunt cele scrise mai sus, despre Tudor, cred că ar trebui să adaug şi ce-i lipseşte, şi aici aş băga o cantină mare unde să se poată mânca studenţeşte, adică ieftin şi bine, şi ceva săli de lectură unde să te mai pui cu burticica cu carte ca să mai treci şi tu în anul următor!

P.S. Pentru că am ajuns târziu prin zonă, nu am putut deocamdată să dau de administratorul de reţea ca să îmi pun şi eu net moka, deci până atunci profit doar de wireless-ul moca din unele zone ale oraşului !

M-am dus azi dis-de-dimineaţă, pe la 12 jumate,  la facultate pentru că, cică, s-a dat alarmă că trebuie să fim toţi prezenţi la ales de specializări aşa ca la final de an  II! Dar anul nu se termină acum… asta nu a spus nimeni! Vorba aceea : “Toamna multe zile are…!” !

Şi am stat eu frumuşel şi  i-am ascultat pe mai marii facultăţii cum doreau care mai de care să îi atragă pe beţii bieţii studenţii obosiţi de atâta carte!

Au făcut şi prezentări cu poze frumoase şi au vorbit de parcă ar veni Vodafonul şi Continentalul şi ne-ar angaja de pe acum!

Oricum lume multă…mai ceva ca la cursuri, pardon de 3 ori mai multi ca la cursurile cele mai vizitate! În final, ne-au ameţit mai tare, în loc să ne convingă… deci la noi în facultate e ca în Senatul României!

Am citit într-un ziar local din Iaşi că domnii profesori care, cică, au găsit câteva cărţi copiate la nişte centre de copiere de prin Copou vor bani, mulţi bani!

Probabil că presa amplifică şi ea şi mai tare suma dar cum să ceri pentru că ai găsit cîteva sute de foi legate cu cîteva arcuri de plastic şi scrise cu tuş, care în plus nu ai nici o dovadă că ar fi copiate acolo unde au fost găsite, vreo 400 de mii de europene! Băi domnule suntem totuşi în România…

Acum (more…)

Rămăsesem oarecum dator să vă spun ce-am făcut la concursul de table la care au participat studenţii  de la facultatea unde învăţ şi eu, organizată de liga facultăţii, aşa că am să vă povestesc ce s-a întâmplat pe acolo!

Deşi eram răcit, chiar foarte răcit, tot m-am dus să-mi arăt clasa la jocul de table! Ajuns acolo am observat că erau destul de puţini participanţi, vreo 11-12, sincer mă aşteptam la ceva mai mulţi!

Premiul a fost o cupă, foarte frumoasă ce-i drept, dar desenată  pe hârtie!

Încep primele runde, şi cad cu un grăsun de la mine din an! Dau primul zar şi vine… 4-4, beton!

În fine, i-am tras o liniuţă şi un marţi partenerului şi… şi altul mai bun că ăsta e varză!

Şi-mi cade frate unu tot de prin anul  II,  hai că mă pun să-l fac, după primul joc 1-o, după al doilea 2-0, după al treilea…. după al treilea am sărit în schemă şi a trebuit să mă recunosc învins!

Ce mi s-a părut interesant este că au participat multi studenţi din anul I! Concluzia este că ei mai joacă şi-o tablă când stau prin cameră, noi acum un an jucam doar CS şi FIFA!

Adevărul este că m-am lăudat degeaba; mi-am luat-o pe cocoaşă!

Trebuie “aplaudată” iniţiativa profesorului (sau mai bine spus asistentului) care astăzi la un laborator nu a ţinut cont că un student avea şi el o funcţie  şi… i-a dat jet … pentru a nu face diferenţa faţă de colegii săi!

Oricum funcţia nu e recunoscută nici de 20 de studenţi, dar e un pas important de a-i pune cu botul pe labe pe cei care ţin mereu nasul pe sus!!!

Poză luată de aici!

M-am trezit de dimineaţă cu un mare chef de viaţă gândul de a merge la primul curs din semestrul II (doi), zis şi făcut…

După primele 10 minute deja îţi puteai da seama că profesorul predă la fel ca acum 20 de ani, folosind adesea cuvinte precum socoteală şi tovarăşi!

Apoi a început să ne explice diferenţa dintre librărie (bookshop) şi bibliotecă (library), crezănd că noi studenţii am învăţat rusa probabil.

Proful e complex, ştie şi matematică: “Dacă luaţi nota 4,99 şi nu ai prezenţe la curs, îţi voi rotunji nota, deci vei lua 4“!…dâng dâng

Nu mă întreba numele dascălului că n-am să ţi-l spun, că doar nu vrei să ajung ca şi colegul de la Bucureşti…

Ceauşescu a murit, dar comunismul a rămas în floare (mai ales în învăţământ şi în politică).

P.S. Până data viitoare învaţă să iei mai mult de 4,99..:P, că poate şi proful tău e la fel!

După o săptămână-două (sau poate chiar vreo lună dacă n-ai avut chef de sesiune) de vacanţă, astăzi se reiau la majoritatea universităţilor din ţară cursurile!

Asta după ce şoriceii ăia mici de liceu şi şcoală generală au început acum o săptămână.

Cât mă priveşte pe mine, n-are decât să mă bucure că am să încep semestrul II, doar aşa pot să ajung “om mare”, intelectual !

Hai că “tre s-o tai” la facultate!