Uneori nu am timp să îmi amintesc că mi-e dor.

Cineva îmi spunea că se cunoaște când mi-e prea dor de cineva.

Când au trecut multe luni de când nu am mai fost să-mi vizitez familia și ei pe mine, de când nu m-am mai văzut cu prietena cutare sau gazda de la Brașov.

Zice că încep să devin irascibilă, tonoasă (adică persoană cu multe toane 😆 ), adică oricum, am o stare de neliniște generală.

Multă vreme eu nu am observat asta… dar cândva am ajuns să îi dau dreptate…

Uneori nu am timp să îmi amintesc că mi-e dor.

Abia aștept iunie. Nu, nu a început brusc să îmi placă vara. Dar s-ar putea să fie luna ne-dorului de anul ăsta… sau mă păcălesc cum am făcut și cu ultima vacanță.